Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid de pe planetă, iar efectele schimbărilor climatice devin tot mai evidente. Numai în această vară, valurile extreme de căldură au fost asociate cu zeci de mii de decese, iar incendiile de vegetație au devastat suprafețe uriașe, în special în Portugalia și Spania. Potrivit specialiștilor, încălzirea accelerată a Europei este alimentată de modificarea tiparelor meteorologice, încălzirea rapidă a Arcticii, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării atmosferice.
Europa se încălzește mult mai rapid decât media globală
Întreaga planetă resimte efectele emisiilor de dioxid de carbon provenite din arderea combustibililor fosili, care rețin tot mai multă căldură în atmosferă. Totuși, Europa se încălzește într-un ritm aproape dublu față de media globală.
În prezent, temperatura medie a continentului este cu aproximativ 2,5 grade Celsius mai mare decât în perioada preindustrială, înainte ca utilizarea combustibililor fosili să devină larg răspândită. La nivel mondial, creșterea medie este estimată la aproximativ 1,4 grade Celsius.
Datele climatologilor arată că, începând cu jumătatea anilor '90, temperaturile din Europa au crescut cu aproximativ 0,56 grade Celsius pe deceniu. Prin comparație, America de Nord a înregistrat o creștere de 0,42 grade Celsius pe deceniu, Africa de 0,36 grade, iar America de Sud doar 0,27 grade Celsius.
Tiparele meteorologice ale Europei s-au schimbat
Suprafața uscatului se încălzește mult mai repede decât oceanele, iar acest lucru explică de ce temperaturile cresc mai rapid pe continente. În Europa, modificările circulației atmosferice au favorizat apariția unor valuri de căldură din ce în ce mai frecvente și mai intense.
Un exemplu elocvent a fost valul de căldură din iunie 2026, când o uriașă masă de aer fierbinte a rămas blocată deasupra continentului sub efectul unei așa-numite „cupole de căldură”.
Oamenii de știință continuă să studieze legătura dintre schimbările climatice și modificarea circulației atmosferice, însă tot mai multe dovezi indică faptul că încălzirea globală influențează acest fenomen.
Specialiștii Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice al Uniunii Europene au observat modificări semnificative ale presiunii atmosferice și ale circulației aerului în ultimele patru decenii, schimbări care sunt considerate mai degrabă rezultatul crizei climatice decât al variabilității naturale.
Aceste transformări ar putea avea legătură și cu modificarea curentului-jet, fluxul de aer de mare altitudine care influențează puternic vremea din Europa și care este afectat, la rândul său, de creșterea temperaturilor globale.
Încălzirea accelerată a Arcticii influențează Europa
Arctica este regiunea planetei care se încălzește cel mai rapid. În mod normal, gheața reflectă cea mai mare parte a radiației solare înapoi în spațiu. Însă, pe măsură ce aceasta se topește, apa întunecată a oceanului absoarbe mult mai multă căldură.
Acest proces accelerează și mai mult topirea gheții, generând un cerc vicios care amplifică încălzirea globală.
Europa resimte puternic efectele acestui fenomen deoarece o mare parte a continentului se află în apropierea regiunii arctice.
Suprafața acoperită de zăpadă s-a redus considerabil
În trecut, iernile europene erau caracterizate de întinderi vaste de zăpadă, care reflectau lumina solară și contribuiau la menținerea unor temperaturi mai scăzute.
Criza climatică reduce însă constant aceste suprafețe.
În martie 2025, stratul de zăpadă din Europa acoperea aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați, cu 31% mai puțin decât media perioadei 1991-2020.
Suprafața pierdută este echivalentă cu teritoriile Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei la un loc. Totodată, a fost a treia cea mai redusă întindere a stratului de zăpadă înregistrată de la începutul măsurătorilor, în 1983.
Aerul mai curat face mai vizibil efectul emisiilor de carbon
Reducerea poluării aerului reprezintă o veste bună pentru sănătatea populației, întrucât poluarea provoacă anual milioane de decese la nivel mondial.
Există însă și un efect secundar mai puțin cunoscut.
Particulele poluante reflectă o parte din radiația solară și contribuie la formarea norilor, reducând cantitatea de căldură care ajunge la suprafața Pământului.
Pe măsură ce aerul devine mai curat și concentrația acestor particule scade, o cantitate mai mare de radiație solară ajunge la sol, iar efectul gazelor cu efect de seră devine și mai evident.
Specialiștii consideră că reducerea poluării poate contribui și la apariția unor blocaje atmosferice care mențin pentru perioade mai lungi aceleași condiții meteorologice deasupra unei regiuni.
Cercetătorii nu pot spune încă exact cât contribuie fiecare dintre cei patru factori la încălzirea accelerată a Europei, însă estimează că vor putea realiza o evaluare mai precisă în perioada următoare.
Importanța fiecărui factor diferă în funcție de anotimp. Influența încălzirii Arcticii este mai puternică în timpul toamnei și iernii, în timp ce schimbările circulației atmosferice au un impact mai mare asupra verilor europene.
Reducerea poluării este mai pronunțată în sezonul rece, ca urmare a diminuării utilizării cărbunelui pentru încălzirea locuințelor, iar efectele reducerii stratului de zăpadă sunt resimțite tot în această perioadă.
În ultimele decenii, cele mai accentuate creșteri ale temperaturilor din timpul iernii au fost înregistrate în nordul Europei, în timp ce verile s-au încălzit cel mai puternic în sud-estul continentului.
Costurile crizei climatice ating „niveluri de urgență națională”
Încălzirea accelerată a Europei provoacă un număr tot mai mare de decese și favorizează incendiile de vegetație, seceta și fenomenele meteorologice extreme.
În același timp, surplusul de căldură acumulat în sistemul climatic intensifică furtunile, ploile torențiale și inundațiile.
Aceste efecte afectează profund populația și economia europeană și vor continua să se agraveze până când emisiile nete de gaze cu efect de seră vor ajunge la zero.
Experții subliniază că sunt necesare atât reducerea rapidă a emisiilor de dioxid de carbon, cât și adoptarea unor măsuri urgente de adaptare și protejare a populației.
Potrivit șefului ONU pentru climă, Simon Stiell, costurile umane și economice ale schimbărilor climatice au ajuns la un nivel care poate fi considerat o adevărată urgență națională. Soluțiile propuse includ renunțarea accelerată la cărbune, petrol și gaze naturale, dezvoltarea energiei regenerabile și implementarea unor măsuri eficiente pentru protejarea oamenilor în fața fenomenelor meteorologice extreme.
Sursa: digi24 • Foto: generata cu AI