Oceanele lumii au atins în luna iulie cele mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată pentru această perioadă a anului, potrivit datelor publicate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene. Specialiștii spun că fenomenul este alimentat atât de dezvoltarea episodului El Niño din Oceanul Pacific, cât și de efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice.
Record istoric pentru temperatura oceanelor
Temperatura medie a suprafeței mărilor și oceanelor, în afara regiunilor polare, între 60 de grade latitudine nordică și 60 de grade latitudine sudică, a ajuns în luna iulie la 20,96°C, depășind precedentul record de 20,89°C, stabilit în anul 2023.
Totodată, luna iulie 2026 s-a clasat, la egalitate, pe locul al doilea în topul celor mai călduroase luni iulie înregistrate la nivel mondial. Temperatura medie globală a fost cu 1,47°C peste nivelul estimat din perioada preindustrială.
În aceeași perioadă, Europa de Vest a traversat cele mai fierbinți luni iunie și iulie din istorie, iar temperaturile extreme, combinate cu seceta prelungită, au favorizat apariția unor incendii de vegetație de amploare.
Marea Britanie se pregătește deja pentru al cincilea val de căldură din acest an, în timp ce lipsa precipitațiilor pune o presiune tot mai mare asupra rezervelor de apă și ar putea determina declararea oficială a unor noi zone afectate de secetă.
Valuri de căldură marine în Europa
În iulie, temperaturile apelor marine au atins niveluri record de-a lungul coastei Atlanticului și în vestul Mării Mediterane. Aceste valori neobișnuit de ridicate au favorizat apariția unor valuri de căldură marine severe, extinse pe suprafețe foarte mari.
În același timp, temperaturile oceanelor au rămas excepțional de ridicate în mare parte a Pacificului tropical, unde fenomenul El Niño continuă să se dezvolte și este așteptat să se intensifice în lunile următoare.
Ce este fenomenul El Niño
El Niño reprezintă un fenomen climatic natural care apare în Oceanul Pacific și influențează circulația atmosferică la nivel global. Atunci când este asociat cu încălzirea globală provocată de activitatea umană, acesta poate genera temperaturi și mai ridicate și poate accentua frecvența fenomenelor meteorologice extreme.
Oceanele joacă un rol esențial în reglarea climei planetei. Acestea absorb cea mai mare parte a surplusului de căldură produs de emisiile de gaze cu efect de seră și generează aproximativ jumătate din oxigenul existent pe Pământ.
Cum afectează încălzirea oceanelor planeta
Una dintre cele mai importante consecințe ale încălzirii mărilor și oceanelor este creșterea nivelului mării. Pe măsură ce apa se încălzește, aceasta își mărește volumul prin dilatare termică, fenomen care contribuie cu aproximativ o treime la creșterea nivelului mărilor observată până în prezent.
Acest proces afectează în special zonele de coastă și statele insulare, expuse unui risc tot mai mare de inundații.
Totodată, temperaturile ridicate ale oceanelor determină apariția unor valuri de căldură marine mai lungi și mai intense, care provoacă albirea recifelor de corali, distrug pădurile de alge și reduc resursele piscicole.
Suprafețele marine mai calde favorizează și evaporarea unei cantități mai mari de apă, ceea ce alimentează furtunile tropicale și produce precipitații mai abundente în numeroase regiuni ale lumii.
„Schimbările climatice intensifică extremele de căldură”
Europa de Vest traversează una dintre cele mai severe perioade de căldură din ultimele decenii. Numeroase regiuni au înregistrat deja al treilea sau chiar al patrulea val de căldură începând din luna mai.
Temperatura medie pentru lunile iunie și iulie în Europa de Vest a ajuns la 21,62°C, cu 2,79°C peste media obișnuită, stabilind un nou record pentru acest interval.
Potrivit Samanthei Burgess, responsabil strategic pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, luna iulie 2026 reprezintă a treia lună consecutivă caracterizată de temperaturi excepțional de ridicate în Europa de Vest.
Aceasta explică faptul că sistemele persistente de înaltă presiune au menținut aerul fierbinte deasupra regiunii, iar uscarea accentuată a solului a redus capacitatea naturală de răcire.
Specialista subliniază că schimbările climatice amplifică fenomenele extreme de căldură, iar seceta și temperaturile ridicate se întrețin reciproc, accentuând efectele asupra mediului și societății.
Franța, Spania, anumite regiuni din Germania și Regatul Unit au raportat niveluri extrem de scăzute ale precipitațiilor și ale umidității din sol. În multe zone din Europa de Vest, umiditatea solului este chiar mai redusă decât în timpul secetei severe din 2022.
Căldura și seceta favorizează incendiile de pădure
Debitele râurilor importante din Europa au scăzut semnificativ, iar în unele cazuri au atins niveluri excepțional de mici. Printre cele mai afectate se numără Sena, Rinul și Dunărea.
Scăderea nivelului apelor afectează alimentarea cu apă, sistemele de irigații, ecosistemele acvatice, transportul fluvial și producția de energie.
În același timp, temperaturile ridicate și seceta prelungită au creat condiții ideale pentru izbucnirea incendiilor de vegetație. În luna iulie, Europa de Vest a înregistrat o activitate excepțională atât în ceea ce privește suprafețele arse, cât și cantitatea de fum și emisii eliberate în atmosferă.
Laurence Rouil, directorul Serviciului Copernicus de Monitorizare a Atmosferei, avertizează că schimbările climatice favorizează din ce în ce mai frecvent apariția condițiilor de căldură și secetă care duc la incendii de pădure de mari dimensiuni și extind sezonul incendiilor către regiunile nordice ale Europei.
Potrivit acestuia, incendiile de amploare produc coloane de fum care ajung la altitudini mai mari și pot fi transportate pe distanțe foarte lungi. Astfel, inclusiv țările afectate de puține incendii riscă să resimtă tot mai des efectele fumului provenit din alte regiuni ale continentului.
Sursa: digi24 • Foto: generata cu AI