Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor și sub numele de Sfânta Maria Mare, este sărbătorită anual pe 15 august și reprezintă unul dintre cele mai importante praznice ale creștinătății. În întreaga țară, credincioșii participă la slujbe, îi pomenesc pe cei trecuți la cele veșnice, duc bucate la biserică pentru a fi sfințite și oferă alimente de pomană persoanelor nevoiașe.
Sărbătoarea este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare legate de sănătate, muncile gospodărești și începutul toamnei. Totodată, după încheierea Postului Adormirii Maicii Domnului, tradiția spune că începe perioada nunților religioase, a botezurilor, târgurilor și petrecerilor.
Semnificația sărbătorii Adormirii Maicii Domnului
Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători dedicate Fecioarei Maria. Deși nu există dovezi istorice directe despre momentul trecerii sale la cele veșnice, cinstirea Maicii Domnului s-a dezvoltat puternic după anul 431, când Sinodul al III-lea Ecumenic de la Efes a proclamat-o oficial drept Născătoare de Dumnezeu.
Originile exacte ale praznicului nu sunt cunoscute, însă acesta s-a răspândit încă din primele secole ale creștinismului. Potrivit tradiției, mormântul Fecioarei Maria se află într-un lăcaș de cult din Ierusalim, în apropierea Grădinii Ghetsimani, unde pelerinii se închină și la icoana Maicii Domnului cunoscută drept „Ierusalimita”.
Importanța praznicului dedicat Maicii Domnului
Potrivit Părintelui Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București, Biserica a rânduit un post de două săptămâni înaintea acestei mari sărbători, perioadă în care credincioșii sunt chemați la rugăciune, pocăință și pregătire sufletească.
Conform tradiției creștine, Maica Domnului și-a cunoscut apropierea sfârșitului pământesc și i-a chemat pe toți apostolii răspândiți în lume pentru propovăduirea Evangheliei. După adormirea sa, trupul i-a fost așezat într-un mormânt aflat între cetatea Ierusalimului și Grădina Ghetsimani.
Tradiția mai spune că Sfântul Apostol Toma a ajuns la trei zile după înmormântare și a dorit să se închine la mormânt. Atunci când acesta a fost deschis, era gol, iar credința Bisericii spune că Maica Domnului a fost ridicată cu trupul la cer de Fiul Său, Iisus Hristos, ca dovadă a iubirii Sale desăvârșite.
Obiceiuri respectate pe 15 august, de Sfânta Maria Mare
Pentru credincioși, ziua de 15 august nu este una a tristeții, ci a speranței și a vieții veșnice. Semnificația spirituală a praznicului este legată de mutarea Maicii Domnului la cer și de reîntâlnirea acesteia cu Fiul Său.
Părintele Gabriel Cazacu subliniază că românii întâmpină această sărbătoare cu multă bucurie și credință, deoarece Fecioara Maria nu este considerată moartă, ci mutată la cer cu trupul. Totodată, viața pământească este privită ca o pregătire pentru viața veșnică.
Tradițiile și superstițiile țin de etnografie și folclor
Obiceiurile păstrate în ziua de 15 august diferă de la o regiune la alta și fac parte din patrimoniul etnografic și folcloric al României. Aceste tradiții nu trebuie confundate cu învățătura oficială a Bisericii, chiar dacă sunt respectate de multe comunități.
Potrivit preotului Gabriel Cazacu, tradițiile locale reprezintă expresii ale credinței și ale respectului față de sfinți, transmise din generație în generație.
În această zi, este recomandată participarea la Sfânta Liturghie, aprinderea unei lumânări și oferirea de alimente de pomană pentru sufletele celor adormiți. De asemenea, în seara de 14 august, în numeroase biserici și mănăstiri se oficiază Prohodul Maicii Domnului, motiv pentru care sărbătoarea este numită în popor și „Paștele din miezul verii”.
Ce alimente se duc la biserică pentru a fi sfințite
În dimineața zilei de 15 august au loc slujbe și hramuri bisericești, iar credincioșii aduc la biserică alimente care sunt binecuvântate de preot și apoi împărțite în memoria celor trecuți la Domnul.
Printre cele mai întâlnite daruri se numără fructele de toamnă, în special strugurii și prunele. În multe zone ale țării se pregătesc și colivă, colaci, pâine, plăcinte sau alte preparate specifice fiecărei comunități.
Alimentele diferă în funcție de tradițiile locale, însă gestul are aceeași semnificație: pomenirea celor adormiți și sprijinirea persoanelor aflate în nevoie.
Superstiții populare pentru ziua de 15 august
În tradiția populară, Maica Domnului este considerată ocrotitoarea femeilor însărcinate, iar rugăciunile rostite în această zi pentru o naștere ușoară și un copil sănătos sunt considerate deosebit de puternice.
O altă credință veche spune că fetele care își doresc să se căsătorească spală icoana Maicii Domnului cu apă în care a fost pus busuioc, în speranța că își vor întâlni mai repede alesul.
De asemenea, în anumite zone există credința că în ziua de 15 august nu este bine să se tundă părul sau să se facă baie în ape curgătoare, deoarece rugăciunile adresate Maicii Domnului nu ar mai fi ascultate. Aceste practici fac însă parte din folclor și nu reprezintă reguli ale Bisericii Ortodoxe.
Ce este perioada cunoscută drept „Între Sântămării”
Intervalul dintre Sfânta Maria Mare (15 august) și Sfânta Maria Mică (8 septembrie) este cunoscut în tradiția populară sub denumirea de „Între Sântămării”.
Potrivit credințelor din mediul rural, această perioadă este favorabilă semănăturilor de toamnă și altor activități agricole. În unele sate din Transilvania s-a păstrat și credința că, dacă trandafirii înfloresc de Sfânta Maria Mare, urmează o toamnă lungă, blândă și călduroasă.
Sursa: digi24 • Foto: generata cu AI