Înainte de Revoluția din 1989, 23 august era cea mai importantă sărbătoare oficială din România comunistă. În fiecare an, mii de oameni erau mobilizați să participe la parade grandioase organizate în marile orașe, în special în București, unde elevi, studenți, militari și muncitori defilau prin centrul Capitalei în fața lui Nicolae și Elena Ceaușescu. Evenimentul devenise o demonstrație de forță a regimului și un instrument de propagandă menit să glorifice conducerea comunistă.
Parade impresionante și pregătiri obligatorii
În fiecare an, înainte de 1990, mii de bucureșteni traversau Splaiul Dâmboviței în cadrul paradei dedicate zilei de 23 august. Nicolae și Elena Ceaușescu urmăreau defilarea din balconul Casei Radio, clădire aflată atunci în construcție și destinată să găzduiască Muzeul Comunismului.
Participanții se pregăteau zile întregi pentru acest moment. Repetițiile erau obligatorii, iar fiecare formație trebuia să execute perfect coregrafia și sincronizarea, astfel încât manifestația să transmită imaginea unei societăți unite în jurul partidului și al liderului său, prezentat de propaganda vremii drept „cel mai iubit fiu al poporului”.
Cum a devenit 23 august Ziua Națională
Începând cu anul 1949, regimul comunist a declarat oficial data de 23 august drept Ziua Națională a României. Inițial, sărbătoarea marca ceea ce autoritățile numeau „eliberarea României de către glorioasa Armată Sovietică” și înlăturarea dictaturii antonesciene prin acțiunea forțelor patriotice.
Această interpretare oficială elimina însă din istorie rolul esențial jucat de Regele Mihai I și de partidele istorice în actul de la 23 august 1944. Manualele școlare și discursurile oficiale prezentau exclusiv versiunea convenabilă Partidului Comunist.
De la sărbătoare națională la cultul personalității
În anii următori, mai ales după consolidarea puterii lui Nicolae Ceaușescu și adoptarea modelului nord-coreean al cultului personalității, manifestările de 23 august au căpătat o amploare tot mai mare.
Defilările nu mai reprezentau doar comemorarea unui eveniment istoric, ci deveniseră adevărate spectacole dedicate regimului comunist și liderilor săi. Portretele uriașe ale lui Nicolae și Elena Ceaușescu, pancartele și lozincile propagandistice dominau întreaga ceremonie.
Nostalgia comunismului și influența dezinformării
În ultimii ani, în spațiul public și mai ales pe rețelele sociale au apărut numeroase mesaje care idealizează perioada comunistă și evidențiază presupusele realizări ale regimului.
Specialiștii în comunicare online atrag însă atenția că o parte dintre aceste mesaje sunt alimentate de campanii de dezinformare și război hibrid, asociate intereselor Federației Ruse. Scopul acestora ar fi amplificarea neîncrederii în instituțiile statului și accentuarea diviziunilor din societate.
Ce spun sondajele despre percepția românilor
Un studiu realizat în vara anului 2025 de INSCOP, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), arată că aproape jumătate dintre participanții la sondaj consideră că înainte de 1989 nivelul de trai era mai bun decât în prezent.
De asemenea, peste 60% dintre respondenți au afirmat că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, ceea ce evidențiază persistența unei imagini pozitive asupra fostului regim în rândul unei părți importante a populației.
Realitatea regimului comunist
Istoricii atrag însă atenția că imaginea idilică a comunismului nu reflectă realitatea acelor ani.
România comunistă a fost caracterizată de lipsa drepturilor și libertăților fundamentale. Libertatea de exprimare, libertatea de circulație și pluralismul politic practic nu existau, iar opoziția față de regim era sever pedepsită.
În primele decenii ale comunismului, zeci de mii de persoane au fost arestate din motive politice și au trecut prin închisori sau lagăre de muncă. În anii '80, politica de austeritate impusă de regim a dus la o scădere dramatică a nivelului de trai. Populația se confrunta cu frig în locuințe, întreruperi frecvente ale energiei electrice, rafturi aproape goale în magazine și raționalizarea alimentelor prin sistemul de cartele.
O pagină controversată din istoria României
La mai bine de trei decenii de la căderea comunismului, ziua de 23 august rămâne un simbol al unei perioade controversate din istoria României. Pentru unii evocă stabilitate și siguranță economică, iar pentru alții reprezintă dictatura, lipsa libertății și controlul total exercitat de stat asupra vieții oamenilor.
Înțelegerea contextului istoric și analizarea documentelor și mărturiilor din acea perioadă rămân esențiale pentru o evaluare obiectivă a regimului comunist și a impactului pe care acesta l-a avut asupra societății românești.
Sursa: TVRinfo • Foto: generata cu AI